Archive for March, 2008

Masini Carnale.

In viziunea mea omul este un recipient temporar, o masina carnala controlata de suflet. De ce ne nastem pentru a merge in Rai sau in Iad? De ce nu am fi din start acolo? La ce ne ajuta ce invatam pe Pamant? Pentru ce strangem bani o viata intreaga?

Ne controlom mastodontul de-a lungul vietii, suntem atrasi doar de corpul cuiva. Cati dintre voi mai pun pret pe suflet? Sau nu stiati ca mai avem asa ceva?

Avem o fereastra de unde strigam trecatorilor sa vina si sa ne iubeasca, ne aranjam, coloram si vopsim pentru ei. Ne place sa fim admirati pentru felul in care aratam, vrem sa fim alintati si sa ne rasfatam.

Pe de alta parte ne omoram intre noi fara sentimente , fara regrete, dorim sa avem ce are vecinul si nu suntem niciodata multumiti cu ceea ce avem. Mergem pe ideea de “dupa mine potopul” si nu consideram o viata de dincolo in care vom raspunde pentru cele facute.

Advertisements

Emo Suicide.

d43.jpg

Nu urasc nimic mai mult decat persoanele slabe. Curentul emo imprumutat desigur tot din S.U.A. a ajuns si in Romania si ia amploare din ce in ce mai mult. Baietii ii caracterizez scurt: gay. Bretoanele prezente la fetitele noastre, machiajul unghiile negre si rozul, textele stalcite la maxim pe mess sunt doar capul unei liste ce tine de ele.

Se presupune ca au ajuns la emo din suferinta caci nimeni nu ii intelege, nimeni nu vede lumea asa cum vad ei [ sau efectul turmei ] si cred ca stiu totul la cei 12-18 ani ai lor. Nimeni nu are o viata mai urata decat a lor, plang toata ziua, se taie pe maini, isi gauresc trupul cu pierceing-uri, au depresii si vor sa se sinucida. Sunteti intregi la cap? De ce va cereti osanda? Va comparati macar cu copiii cu handicap, orbi sau surdomuti, cu cei ce cresc pe strazi, cu cei fara parinti, cu cei care acum mor de foame si sete, cu cei care n-au ocazia sa faca macar o clasa, cu cei bolnavi de sida, de cancer, care ar face orice sa mai traiasca o zi. Voi aveti viata mizerabila? Voi care aveti de toate, aveti parinti, sunteti intregi si sanatosi, voi va autodistrugeti. Parintii nu va vad, au grija de batrani la mii de km distanta sau stau pe campuri la cules, voi va bateti joc de banii lor si de scoala, fumati de la varste atat de fragede si va tatuati. Sunteti penibili !

Decoruri Stradale.

Nu le-ai vazut? Uita-te mai atent, esti inconjurat de ele.

Putem pleca din premiza ca omul cu adevarat necajit nu va cersi niciodata, ci va lucra cu ziua pe unde apuca. Cu toate astea, lumea e plina de cersetori, de oameni fara casa. Ma gandesc cati de pe strada chiar au nevoie de ajutor, unii dintre ei inventeaza boli si povesti si-ti arunca mancarea pentru ca vroiau bani, altii te intampina in intersectii si se invita sa-ti spele geamurile desi nu era nevoie. Am auzit multe cazuri in care un copil strangea un milion pe zi din cersit. Castiga mai mult decat cineva cu facultatea terminata care sta de zece ore la servici. Ajungi sa te intrebi cine avea nevoie mai mare de cei zece mii la care renunti dupa ce s-au prins scai de tine 200 de metri.

Pe de alta parte, intalnim si batrani fara casa, unii sunt jefuiti seara de alti cersetori, altii isi cumpara de bautura in loc sa-si cumpere de mancare. Acesti batrani nu sunt cu mult mai saraci decat cei cu casa, dar sunt nevoiti si sa doarma sub cerul liber sau prin scari intunecoase de blocuri.

Am mai auzit ideea de : iti dau bani daca-ti cumperi de mancare….nu sunt total de acord, tu-ti faci pomana indiferent ce se va intampla mai departe cu banii tai; daca omul vrea sa-si cumpere alcool sa-si astupe amarul, daca vrea sa intre intr-o stare de amortire si visare inseamna ca uraste lumea asta mai mult decat tine, ca vrea sa vada o alta lume. Sunt de acord cu el. Decat cu foamea starnita macar va uita, va uita de frig, de orice grija, caci oricum vei trai mai mult decat el.

Lumea din spatele lumii.

Romania ramane incet doar cu cei veniti inainte de a ne naste, batranii. Chiar daca sunt pe strazi sau in garsoniere, in catune lipsite de lumina si apa, batranii nostrii au venituri extrem de mici. Cum in acele vremuri putini erau cei care isi permiteau sau aveau ocazia de a face macar patru clase, scuza guvernului a avut o justificare mai mult decat potrivita. Tinerii pleaca si-si lasa copiii tot la ei, sporul natural scade din ce in ce mai mult, in fiecare iarna mor batrani de frig si de foame. Chiar daca bunicii nostrii si-au riscat viata pentru tara de care noi ne batem joc, umilinta adusa lor purcede si-n zilele noastre, dupa terminarea razboaielor. Lipsa de medicamente, de ajutor social, zecile de drumuri intre diferite ghisee pentru obtinerea unei reduceri sacatuiesc ultimele picaturi de sange ramase in vene.Cum e sa stii ca ai supravetuit in transee, printre obuze, sa stii ca ai supravetuit in puscarii comuniste si sa mori intr-o tara democrata din cauza sistemului, cum e sa fi jefuit in casa ta pentru pensia de 500 de mii? Cum e sa isi bata joc de tine noua generatie de fiecare data cand iesi din casa? De ce nu va ganditi prin ce au trecut?

Am adaugat la blogroll doua linkuri care vi le recomand.

Viata in caminele studentesti.

Presupunand ca atunci cand pleci de acasa ai cei sapte ani, ajungi in centrele universitare romanesti. De fiecare data cazarea este problema majora in a face o facultate. La o facultate de top cu 360 de studenti, cazarea s-a dat pentru primii 50, restul? restul sa improvizeze. Pot fi fericit pentru ca am un camin cum rar vezi in Iasi sau mai bine, cum rar vezi in Romania. Cum e in camin? Hm…pot spune ca am multe modele, modele negative. E foarte bine sa ai colegi in ani terminali, sa-i vezi unde au ajuns, cata meserie au prins si cum se comporta. Astfel iti vine mintea la cap pentru ca nu vrei sa ajungi ca ei, sa-ti irosesti astfel viata si banii si castigi timp, poate ani. Sunt destui care nu ies din casa, dorm ziua si noaptea se joaca in retea … gandeste-te cate poti face tu intr-o zi, cate poti invata. Gandeste-te cat poti avansa fata de ceilalti daca-ti planifici timpul cum trebuie.

Oricine poate face o facultate in ziua de azi, dar trece prin ea ca si cum n-a facut-o si apoi auzim plangeri la guvern precum: atatia tineri cu facultate si nimeni nu-i angajeaza. De ce? Pentru ca au facut facultati la care tot prostul se duce si nu sunt cautati. Asta nu e decat vina lor.

Facultatea nu e ca liceul, nu va trage nimeni de tine sa inveti sau sa vii la scoala. Esti pe cont propriu intr-un oras strain, cu colegi straini, stai cu alti straini si nimic nu ti-e cunoscut. Se presupune ca esti destul de matur si autodidact deci la facultate trebuie sa inveti tu de unul singur asa cum poti si cum stii pentru ca in colegi sigur nu vei avea baza; toti vor deveni inchisi profesional, se vor forma iarasi celebrele bisericute. nu va faceti griji in privinta asta.

Viata de student e frumoasa, vei intalni tot felul de oameni, de stiluri. Ca si pana acum, sa speram ca vei alege doar ce e bun de la ei si ca esti destul de matur incat sa nu mai mergi pe efectul de turma si sa-ti faci propriile idei si viziuni asupra vietii.

Vorbe despre realitate.

Incep spunand ca voi pleca de la diplomat si voi ajunge sa vorbesc liber, chiar daca nu am experienta in vorbe ci-n ganduri. Nu voi mai preciza cu fiecare ocazie faptul ca altfel le gandesc si altfel le astern, intotdeauna ramanand multe nespuse.

Prima idee va tine de generatia actuala cu mici tente politice pentru ca va trebui dusa o paralela intre generatia precomunista respectiv postcomunista. Nu am prins multi ani inainte de revolutie insa mi-au fost destui incat sa-mi pot compara copilaria cu cea a junilor de astazi.

Dupa cum stiti, caderea comunismului a dus la democratie, democratia a dus la liberul acces asupra oricarui tip de informatie, de produs , de idei. Ca urmare romanii au inceput sa importe, si importa in continuare, orice moda, sarbatoare sau expresie, orice cuvant ce suna mai “elevat”. precum burghezii bucuresteni stalcitori de franceza si ironizati de Caragiale. Romania e saraca, dar toti prichindeii au celulare, Romania e saraca, dar Dacii vezi din ce in ce mai rar.

Romania are doua categorii: prea saraci si prea bogati, insa doar cei din urma simt nevoia sa se faleasca. Nu stiu unde sa-i incadrez pe cei plecati peste hotare la munca, dar si aici avem doua categorii: cea care tace si face orice pentru a-si intretine familia de acasa si cea care atunci cand se intoarce in tara natala e plina de fite, de parca lumea nu stie ce ai facut tu acolo, de parca acum esti superior, soseaua e a ta frate, ai numere de Italia, in satul tau cine mai e ca tine? Mai mai ca ai inceput sa uiti si lb romana, ca si cand la plecare ai fi stiut-o.

Copiii de astazi…ce faceam eu la 20 de ani sau ce aveam, ei au la 15 ani sau mai putin. Generatia de azi se imparte in doua categorii : emopunk si manelisti. In oricare din cele doua variante tunsura va fii pe primul loc, apoi hainele largi sau mulate si machiajul strident sau intunecat. Emigrarea masiva a populatiei in floarea varstei a dus la disparitia modelelor familiale. Ca urmare, adolescentii isi aleg drept model personalitati de obicei din muzica, pe care incearca sa le imite. Astfel apare dorinta de maturizare, de exploatare trupeasca, dorinta de a fii in trend cu tot ce se intampla.

Dorinta de a ne integra intr-un colectiv ne duce la falsitate.

[ R.I.P. George Pruteanu ] – a nu se intelege ca am citat din el.

Agale, dar sigur pornesc pe un drum.

23.jpg

Inceputul e cel mai greu si cere sa aiba o justificare: nu sunt un orator iscusit, un model pentru altii, nu sunt nimic din ce ti-ai putea imagina. Probabil dorinta de afirmare, dorinta de a demonstra ca au mai ramas si altii ca tine s-a nascut brusc. Bloguri…toata lumea isi face blog…toata lumea are ceva de spus si vrea sa fie faimos, toti vor sa se intinda cat mai mult pe acest internet, sa aiba cat mai multe link-uri cu numele lor si sa aiba prieteni virtuali. Din pacate insa…pe internet putem fi cine vrem sa fim, putem masca cine suntem , putem face orice, iar celalalt nu se va plange; la fel face si el.

Ceea ce studiez acum nu va avea niciodata legatura cu literatura, nici macar cu textele in cea mai mare masura. Cu toate astea, de mic mi-a placut sa vad lumea in felul meu, sa ascult detaliile din fundalul melodiilor si sa ma feresc de efectul de turma.

Desigur..tot ce scriu sunt secvente ce-mi trec prin minte intotdeauna la momentul nepotrivit, umbland pe strazi, ramanand doar farame ce se mai pot creiona virtual.

Astept crawler-ii motoarelor de cautare sa nu ma lase la greu si sa ma indexeze cat de curand.